Economia

          O prioritate generală o constituie creşterea nivelului de trai prin veriga sa de bază creşterea economică care este parte componentă a politicilor publice. Cu atât mai mult lansarea şi continuitatea la nivel teritorial a acestor politici, implicarea factorilor locali şi a reprezentanţilor societăţii civile au devenit din ce în ce mai acute în procesul de elaborare şi realizare a programelor de dezvoltare economico-socială indiferent dacă resursele financiare sunt asigurate prin fonduri guvernamentale,  fonduri private interne, cofinanţări şi împrumuturi externe.

         Pentru mediul rural, domeniul economic predominant este activitatea agricolă

fapt subliniat în primul rând de modul de viaţă şi specificul evident al localităţilor componente şi în al doilea rând de ponderea populaţiei ocupate fizic în această activitate.

         Orientarea populaţiei spre activităţi industriale s-a diminuat treptat după 1992 din motive independente de aceasta, şi orientarea spre îndeletniciri tradiţionale. Restrângerea drastică a activităţilor industriale, efectul reformei economice a dus la întoarcerea în localitate a forţei de muncă disponibilizate care s-a îndreptat spre acele profesii şi ocupaţii, servicii cerute de economia de piaţă.

         Concret la nivelul Comunei Pârjol,activităţile şi preocupările economiei locale se prezintă la nivelul anului 2012 după cum urmează.

o    Activităţile agricole respectiv cultura plantelor şi creşterea animalelor;

     *  Cultivarea terenurilor este caracteristică zonei colinare şi preponderent de luncă, Com. Pârjol deţinând 1 605,58 ha de teren arabil din totalul de 3 836 ha teren agricol.

      Modul de folosinţă a terenului de ţinut de comună se prezintă astfel:

        - categorii

Total

suprafaţă

     (ha)

Teren

agricol

   (ha)

Teren

arabil

   (ha)

Teren cu

 vii

   (ha)

Teren cucu păşune

    (ha)

Teren cu cufâneţe

    (ha)

Teren cu

pădure

    (ha)

Teren cu

lucii de

 apă (ha)

5 425,26

3 836

1 605,58

    35

    -

667,01

   881

 190

 

        Teren neagricol – categorii

Curţi Construcţii

          (ha)

        Drumuri

            km

    Luciu de apă

          (ha)

   Alte situaţii

         19

             130

         190

             -

 

  Principalele culturi agricole practicate cu suprafeţe înregistrate până la această dată sunt :

                    - culturile cerealiere :  - porumb 1 290 ha

                                                       - grâu         100 ha

                                                       - ovăz           10 ha

                         - cultura plantelor tehnice – rapiţă  20 ha

                    - cultura legumelor şi leguminoaselor – 30 ha

                    - cartof                                                - 10 ha

                    - cultura florii – soarelui                      - 30 ha

 - cultura viţei de vie  - autohtonă şi nobilă 148 ha

                    - plante pentru nutreţ                         276 ha

       Având în vedere dependenţa de factorul  natural şi în special de elementele  climatice cu risc (secetă, grindină, îngheţ la sol etc.) valorile medii multianuale ale producţieI agricole obţinute la hectar sunt următoarele:

                       - păioase     4 000 kg /ha

                       - porumb     4 500 kg/ha

                       - cartof       18 000 kg/ha

                       - legume     15 000 kg/ha

                       - legumioase 20 500 kg/ha

                       - struguri        3 866 kg/ha

                       - floarea – soarelui 2 500 kg/ha

                        - rapiţă                2 000 kg/ha

                        -struguri             7 000 kg/ha

                        - plante pentru nutreţ 25 000 kg/ha

* Creşterea animalelor are la nivelul comunei o tradiţie cel puţin egală cu cea de cultivare a terenului. În acest context, practicarea acestei activităţi se reduce la sistemul gospodăresc cu efective minime pentru consum propriu iar principalele caracteristici numerice şi pe rase la începutul anului 2012  sunt:

                            - bovine din rasele „Brună”,”Metis”,”Hollstein”  1 798 capete

                            - porcine din rasele „Marele alb” şi „Bazna”      654 capete

                            - ovinele  - rasele „Ţurcană” şi „Karacul”         569  capete

                            - caprine                                                  205 capete

                            - cabaline  - lipsa unei rase pure                    387 capete

                            -  păsări                                                   11 520 capete

                            -  familii de albine                                      198 familii

                            -  iepuri de casă                                         140 capete

          

Furajarea animalelor se face în funcţie de sezon şi anotimp respectiv extensiv pe păşunile şi fâneţele naturale dar şi intensiv în perioada rece a anului, prin folosirea plantelor de nutreţ. În acest sens situaţia suprafeţelor de păşune înregistrează următoarea configuraţie : păşune naturală şi cultivată 667 ha.

        La nivelul Comunei Pârjol ca urmare a întocmirii documentaţiilor şi a îndeplinirii criteriilor de eligibilitate privind desfăşurarea pe domenii de activitate,

   sunt înregistrate  următoarele socităţi cu profil productiv şi comercial:


 Domeniul productiv :

  •  OMV PETROM SA – extracţie petrol
  •  SC MARMARIAN CONSTRUCT – subansamble în construcţii,
  •  SC VAGEALZO SRL – construcţii civile,
  •  SC EDX MAR CONSTRUCT – construcţii civile,
  •  Domeniul – prestări servicii:
  •  SC WOODXPET – prestări servicii,
  •  SC TRANS LAS COM – prestări servicii de transport,
  •  BANCA COOP EC – prestări servicii bancare,
  •  Domeniul prestărilor de servicii comerciale en-gros şi en detail :
  •  SC REE BUSINESS – colectare şi recuperare material feros,
  •  SC COM RACLISM – magazin mixt,
  •  SC SILIAR SRL – comerţ cu băuturi,
  •  SC RURO INTERNI – comerţ mixt,
  •  SC ONDESING EXP – comerţ mixt,
  •  SC TITSERV SRL – magazin mixt,
  •  SC MELU PROD COM – magazin mixt,
  •  SC PANALISA PROD COM – comerţ mixt,
  •  COOPERATIVA de CONSUM – magazin mixt,
  •  SC BIZONUL SRL – magazin mixt,
  •  SC VASION SRL – comerţ cu materiale de construcţie,
  •  SC SOFRONIE COMPANY – comerţ cu materiale de construcţie,
  •  SC SOCOMEC PREST – comerţ cu materiale de construcţie,
  •  SC GICNEL SRL – magazin mixt,
  •  SC GEANY YANY – comerţ cu produse alimentare,
  •  SC SPĂTARU COMSTEF – comerţ mixt,
  •  SC PARF SRL – magazin mixt,
  •  SC COPOLNA IMPEX SRL – comerţ cu produse alcoolice,
  •  SC ETNA SRL – comerţ mixt,
  •  SC PAN-TIAD SRL – comerţ cu produse alimentare,
  •  SC NEL PYM COM SRL – comerţ mixt,
  •  SC CARMEL COM SRL – magazin mixt,
  •  II. CUREA I. VASILE -  magazin mixt,
  •  IF. ADAM St. LUCICA – comerţ cu produse alimentare,
  •  II. LICHI MARIUS – comerţ mixt,
  •  PF. TUCULEANU ALEX – comerţ mixt,
  •  II. ŞANDOR FLORENTIN – magazin mixt,
  •  II. DOBROVĂŢ C. LUCIAN – magazin mixt,
  •  PF. PRUTEANU ANDREI – magazin mixt,
  •  PF. CRISTEA MILUŢA – magazin mixt,
  •  II. CREANGĂ EMIL – magazin mixt,
  •  II. CASAPU EUGEN – comerţ cu cereale,
  •  II. COARDA FELIX – comerţ cu produse alimentare,
  •  II. PETECUŢĂ CONSTANTIN – magazin mixt,
  •  II. FLOREA C. CIPRIAN – comerţ cu produse alimentare,
  •  II. MOCANU GABRIELA – comerţ cu produse alimentare,
  •  IF. BOGATU ZENOVIA – magazin mixt,
  •  II. NISTOR I. ANDREEA – comerţ cu produse alcoolice,
  •  II. COTFAS MARINEL – magazin mixt,
  •  PF. ARDELEANU MIRELA – prestări servicii,
  •  Domeniul agrement : SC DISCO EUROPA SRL – discotecă

 

Principalii îndicatori ai unităţilor locale active la nivelul teritoriului comunei sunt :

Număr de unit.

locale active

Cifra de afaceri

   Mii  lei

Numărul mediu de

salariaţi

Investiţii brute

Mii lei

Investiţii nete

Mii lei

          50

        14 000

    130

   1 800

   720

 

 

O problemă acută este aceea că agenţii economici se confruntă cu lipsa de comunicare şi informare, în sensul că nu deţin informaţii despre oportunităţile de finanaţare, deşi la nivel central au fost organizate seminarii şi „mese rotunde” pentru promovarea acestor oportunităţi de finanţare. De asemenea , în comună  nu este activă nici o formă de consultanţă sau ONG.

Înapoi